Microregiunea Banatul de Nord reprezintă un teritoriu constituit din 8 unităţi  administrativ – teritoriale situate pe teritoriul judeţului Timiş. Din punct de vedere geografic reprezintă un spațiu ce are la bază cele două râuri principale Timiş şi Bega, din nord-estul Banatului.

1. POZITIONARE ȘI RELIEF

Încadarea în teritoriul naţional este una vestică, cu un mare avantaj faţă de axele economice, iar în cea ce priveşte cel judeţean se poziţionează în centrul judeţului Tmiş, într-o zonă de câmpie şi dealuri joase, tranzitată de principalele căi comunicaţii rutiere şi feroviare. Populaţia totală în  cele 8 comune componente: Bara, Belinţ, Boldur, Coşteiu, Ghizela, Ohaba Lungă, Racoviţa şi Topolovăţu Mare este de 17.232 locuitori (sursa INS). Suprafaţa totală a teritoriului GAL Banatul de Nord este de 716,29 kmp sau 71.269 ha (sursa INS).

Microregiunea GAL Banatul de Nord se suprapune cu două unităţi importante de relief:  Dealurile Lipovei cu subunitatea Dealurile Begăi şi Câmpia Lugojului. Dacă Dealurile Begăi sunt prezente în cele trei comune din partea nordică şi estică Bara, Ghizela şi Ohaba Lungă, în restul teritoriului este prezentă întinsa Câmpia  a Banatului, cu înâlţimi de sub 150 m şi accesibilă oricăror activităţi economice. Din punct de vedere al altitudinilor, acestea sunt joase începând de la 99 m pe digul construit pe Râul Timiş în partea nord-vestică a comunei Racoviţa, până în partea nordică a comunei Ohaba Lungă, unde se întâlneşte cele mai mari înălţimi, aproape de graniţa cu judeţul Arad, Gomila Roşie de 316 m şi Dealul Gugla de 318 m.

2. MEDIUL ȘI CONDIȚILE CLIMATICE

Climatul din acestă zonă este specific de deal şi  câmpie, cu altitudini scăzute, cu temperaturi mai ridicate decât în zona înaltă, dar mult mai scăzute decât cele din sudul Banatului şi precipitaţii cu cantităţi mai ridicate din cauza influenţelor vestice, fenomenul de secetă întâlninduse pe perioade scurte de timp. Tipul climatic predominant este cel continental, cu o uşoară influenţă mediteraneană, cu ierni în general blânde, veri călduroase, toamne lungi şi treceri bruşte de la iarnă la vară. Din punct de vedere al hidrografiei teritoriul  Microregiunii GAL Banatul de Nord  are ca principali colectori râurile Bega şi Timiş, fiecare dintre ele formând un bazin de colectare extins. Vegetaţia de pădure – este specifică regiunii de dealuri şi câmpii înalte. Predominant sunt  foioasele în care se întălnesc în mare parte stejari, dar şi alte specii prezente mai rar: fag, gorun, gârniţă, frasini, tei, pini, molizi, ulmi, cireşul sălbatic, mărul şi părul pădureţ. Vegetaţia de păşune– aceasta face să fie un peisaj deosebit şi vizibil fiind folosite în special pentru creşterea animalelor. Vegetaţia ierboasă este reprezentată de următoarele specii: păiuşul, iarba vântului, trifoiul alb, coada şoricelului, cimbrişorul, patlagina, firuţă, rogoz, etc. Printre întinsele păşuni se pot observa diferite tufişuri de arbuşti formate din: măceş, porumbar, păducel, alun, sănger dar şi stejari izolaţi. Acestea dau aspectul unui peisaj pitoresc  şi sunt folosite de către crescătorii de animale pentru păstorit. Solurile sunt caracterizate printr-o fertilitate ridicată, neexistând areale în care solul să fie neevoluat şi de o slabă calitate. Rezultă de aici o mare capacitate de exploatere agricolă ce poate fi valorificată cu cele mai bune rezultate.

3. DEMOGRAFIA ȘI POPULAȚIA

Situaţia geodemografică a teritoriului Banatul de Nord este în continuă  schimbare din cauza unei dinamici accentuate. La ultimul recensământ  din 2011 populaţia totală a teritoriului, s-a ridicat la cifra de  17.232 (sursa INS) locuitori în scădere cu 1129 locuitori față de recensământul din 2002 când populaţia teritoriului era de 18361 locuitori. Calculând rata de scădere a populaţiei rezultă a scăzut cu aproximativ 125,44 loc/an. Din punct de vedere al natalități niciuna dintre unitățile administrative partenere nu a înregistrat spor natural. Densitatea populației teritoriului este de 24,05 loc/km².

 
În funcție de apartenența etnică populația microregiunii este compusă din cetăţeni de naționalitate română în proporție de 80,12%,  maghiari 10,31%, rromi 2,31% şi alte naționalități 7,26%

4. INFRASTRUCTURA

Din cele 8 unități administrative ce compun parteneriatul, în cadrul teritoriului a două unități (Bara și Ghizela) cetățeni nu beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat. Tot două comune din cele 8 (Bara și Belinț) nu dețin infrastructură de canalizare pentru apa menajeră în niciunul din satele aparținătoare iar celelalte 6 dețin rețea de canalizare doar parțial construită.  O singură unitate administrativ-teritorială deține o rețea de alimentare cu gaz metan. În toate cele 8 unități adminbistrativ-teritoriale cetățeni au acces la  alimentare cu energie electrică, telefonie fixă și mobilă, retea de internet, televiziune și radio. Toate comunele  au rețele de iluminat public care necesită extins și modernizat în cea mai mare parte a localităților.

Din totalul lungimii de drumuri și străzi(234,8km) doar 24,19% sunt asfaltate și asigură condiții bune de exploatare și transport. Restul drumurilor și străzilor din teritoriu(aprox 75%) pietruite sau din pământ (neamenajate) asigurând accesibilitate și utilizare precară.

În ceea ce privește  dotarea comunităților cu infrastructură de agrement doar 2 unități administrativ-teritoriale dispun de zone de agrement amenajate sau parcuri.

Există în domeniul public al celor 8 comune spații publice neamenajate, și clădiri cu diferite destinații publice care necesită reabilitare/renovare.

Fiecare comună dispune de cladiri cu funcțiuni de cămine culturale care însă au nevoie de reabilitare/renovare și de dotare în vederea desfășurări în bune condiți a activităților specifice.

În fiecare comună se află funcțional cîte un post de poliție , există organizat și funcțional căte un serviciu  de intervenție pentru situați de urgență. Doar 2 dintre comune (Ghizela și Topolovățu Mare) dispun de sisteme de supraveghere video pentru siguranța cetățenilor în spațiul public.

Deși în ultimi 5 ani veniturile proprii ale autorităților locale au creccut, numărul de investiții publice a scăzut în anul 2015 față de ultimi 3 ani.

5. EDUCAȚIA, SĂNĂTATEA ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ

Fiecare comună dispune de există cel puțin o grădiniță și o școală gimnazială. În ceea ce privește numărul de elevi acesta este în scădere permanentă datorată numărului scăzut de nașteri din ultimi ani coroborat cu tendința de părăsire a spațiului rural în special de către tineri.

Nu există în teritoriu unități specializare în formare profesională a adulților sau centre de  formare profesională a adulților sau centre de  evaluare și certificare de competențe profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale.

În microregiune există un cămin de bătrâni în localitatea Bara. Nu există adăposturi sociale sau alte unități sociale. Deși în zonă există și alte grupuri vulnerabile decât bătrâni nu există alte centre sociale dedicate acestor grupuri. Cel mai întâlnit grup vulnerabil este cel al familiilor aflate în dificultate(familii numeroase – peste 2 copii cu venituri mici și/sau monoparentale, cu risc de abandon școlar și aparținătoare a minorități rrome). În funcție de datele existente la nivelul UAT urilor la compartimentele de asistență socială pot fi încadrate în acest grup vulnerabil un număr de 2800 persoane.

Comunele ce compun teritoriul parteneriatului dispun de dispensare însă locuitori nu au acces facil la servicii de ambulanță, în zonă nefiind funcțional vreun serviciu de acest fel. În acest caz persoanele în dificultate prezintă o dublă vulnerabilitate.

6. ECONOMIA LOCALĂ

În ceea ce privește economia publică, în anul 2015, valoarea totală a veniturilor la bugetele locale ale unităților administrative a fost în creștere  comparativ cu anii anteriori.

Conform datelor existente la nivelul Primăriilor unităților administrative numărul agenților economici a crescut raportat la întreg teritoriu. Singura ramură în care a scăzut numărul de agenți economici a fost turismul.

Din punct de vedere al numărului de agenți economici și al sectorului în care activează situația este conform tabelului de mai jos:

Astfel 48,15 % din  agenți economici  activeaza în agricultură, 9,52%  în industrie, 10.05 % în sectorul de servici inclusiv turism și 32,28 % în comerț.

În turism activează doar 8 de agenți economici și cei mai mulți (3) sunt din comuna  Coșteiu. Cele mai frecvent întâlnite unități turistice sunt de tip ”pensiuni”,  in teritoriu nu există unități hoteliere de dimensiuni mai mari.

Pe teritoriul parteneriatului GAL Banatul de Nord se găsesc monumente și biserici. În comuna Belinț sunt două biserici Biserica Învierea Domnului și Biserica Nașterea Maicii Domnului, în comuna Bara -Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, comuna Ohaba Lungă-Biserica de lemn Sf. Dumitru, iar în comuna Coșteiu exista Casa Stăvilar(azi Stăvilar Coșteiu).Doar o comuna (comuan Bara) din cele ce  formează parteneriatul nu este cuprinsă în lista zonelor cu valore naturală ridicată, ceea ce atestă potențialul turistic al teritoriului.

Zone NATURA 2000: Comunele Belinț, Boldur, Coșteiu,Topolovățu Mare, Racovița  – Luncile Timișului, Comuna Ghizela – Padurea Paniova, Comunele Boldur, Racovița -Pădurea Dumbrava, Comuna Ohaba Lunga – Defileul Mureșului Inferior Mureșului-Dealurile Lipovei.